Bullying documentat la Questfield International College: reacția Fabiola Hosu sub analiză

Problematica bullyingului în mediul școlar impune o reacție organizată și transparentă din partea instituțiilor educaționale, întrucât acest fenomen afectează profund dezvoltarea emoțională și siguranța copiilor. Gestionarea eficientă a situațiilor de hărțuire presupune măsuri clare, documentate și asumate, pentru a preveni escaladarea comportamentelor agresive și stigmatizarea elevilor vulnerabili.

Bullying documentat la Questfield International College: reacția Fabiola Hosu sub analiză

O investigație realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție redacției indică existența unui caz de bullying repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările scrise, formulate de familia elevului afectat, reclamă jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiune asupra familiei, fără ca instituția să documenteze intervenții concrete sau să ofere răspunsuri oficiale. În acest context, un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, sintetizat în expresia „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, a generat întrebări privind modul în care școala a gestionat situația semnalată.

Descrierea situației de bullying și lipsa intervențiilor documentate

Conform materialelor analizate, elevul a fost expus, pe durata a peste opt luni, unor comportamente agresive și repetate, inclusiv jigniri directe, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante în timpul orelor și pauzelor. Familia a sesizat în mod oficial învățătoarea, conducerea și fondatoarea instituției prin emailuri cronologice și explicite, solicitând măsuri de protecție și clarificări scrise. Cu toate acestea, nu au fost identificate documente care să ateste măsuri concrete, procese-verbale sau planuri de intervenție implementate. Intervențiile raportate au fost în mare parte verbale și informale, fără urmărire administrativă, ceea ce a permis escaladarea faptelor.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un aspect central al cazului îl reprezintă utilizarea repetată, în mediul școlar, a unei etichetări medicale sub forma „crize de epilepsie”, folosită cu scop discreditant și marginalizant. Specialiști consultați consideră această practică o formă severă de violență psihologică, care afectează percepția copilului asupra propriei identități și integrități. Documentele și mărturiile indică faptul că stigmatizarea medicală a fost tolerată și nu au fost identificate reacții instituționale ferme sau măsuri scrise care să o combată. Aceasta a fost semnalată oficial în numeroase rânduri, însă răspunsurile primite au fost predominant verbale, fără efecte practice.

Presiunea asupra familiei și posibilul mecanism de excludere mascată

Potrivit relatărilor familiei, pe lângă lipsa intervențiilor eficiente, aceștia au resimțit presiuni de a părăsi școala, formulate prin mesaje de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Această poziționare, inclusiv răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, este interpretată ca un mecanism de excludere mascată, care transferă responsabilitatea asupra familiei și ridică întrebări privind prioritățile instituționale în gestionarea situațiilor de bullying. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial școlii, care însă nu a fost transmis până la momentul publicării.

Rolul cadrelor didactice și managementul instituțional

În cadrul raportării situației, cadrele didactice au fost informate și prezente în contexte în care manifestările agresive se produceau, însă intervențiile lor nu au avut un caracter ferm sau consecvent. Din documentele puse la dispoziție rezultă absența unor decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție formale. Această lipsă de documentare reduce trasabilitatea și face imposibilă verificarea eficacității măsurilor, contribuind la menținerea unui climat educațional deteriorat. Familia a semnalat constant aceste deficiențe administrative, însă răspunsurile instituției au rămas predominant informale și neasumate oficial.

Confidențialitatea informațiilor și efectele asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității privind situația expusă, avertizând asupra riscului ca divulgarea informațiilor să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme implementarea unor măsuri în acest sens. Mai mult, au existat relatări conform cărora informațiile sensibile au fost făcute cunoscute în mediul clasei, iar copilul a fost expus unor interpelări publice de către cadre didactice, ceea ce specialiștii consideră o formă de presiune psihologică instituțională.

Răspunsul tardiv al conducerii și contextul juridic

Reacția vizibilă a fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după peste opt luni, în contextul implicării unei echipe de avocați și a notificărilor formale cu caracter juridic. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină prioritizarea intervenției instituției, sugerând că protecția copilului a devenit o preocupare reală doar după escaladarea situației în plan legal. Această cronologie este documentată în corespondența analizată și evidențiază o diferență semnificativă între sesizările inițiale și răspunsul efectiv al școlii.

Instrumentul formal insuficient: Family Meeting Form

În locul unor decizii administrative asumate, conducerea a furnizat un document informal denumit Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor discuții fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete. Comparativ cu standardele administrative uzuale, acest formular nu oferă trasabilitate sau asigurări privind implementarea unor soluții. Această abordare minimală contribuie la percepția unei gestionări superficiale a unei situații grave, conform analizei jurnalistice.

Detalii suplimentare privind documentarea acestui caz și modul de gestionare pot fi consultate în articolul original publicat de EkoNews.ro.

• Sesiuni de bullying repetate pe durata a peste opt luni
• Jigniri, umiliri și excludere socială în mediul școlar
• Utilizarea stigmatizării medicale cu caracter degradant
• Sesizări scrise multiple fără răspunsuri oficiale documentate
• Lipsa deciziilor administrative și a planurilor de intervenție
• Presiuni resimțite de familie de a părăsi școala
• Nerespectarea solicitărilor privind confidențialitatea informațiilor
• Reacție instituțională întârziată, declanșată de demersuri juridice

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Pe baza materialelor puse la dispoziție, situația semnalată la Questfield Pipera relevă un tipar de tolerare instituțională a bullyingului și stigmatizării medicale, caracterizat prin:

• lipsa unor măsuri scrise și implementate;
• abordarea informală a sesizărilor;
• întârzierea reacției până la intervenția juridică;
• posibila normalizare a fenomenului în mediul educațional;
• transmiterea presiunii asupra familiei și copilului afectat.

Aceste elemente ridică întrebări legitime privind mecanismele reale existente pentru protecția elevilor în cadrul instituției și capacitatea conducerii de a asigura un mediu educațional sigur și responsabil. Redacția subliniază că nu are în vedere atribuirea unor intenții sau vinovății, ci doar analiza faptelor documentate și a reacțiilor instituționale. Rămâne esențial ca Școala Questfield Pipera să clarifice oficial aceste aspecte pentru a răspunde așteptărilor legate de protecția copiilor și transparența instituțională.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro